„Pe locuri, fiți gata, squash!
Cu o istorie de aproape 200 de ani, squash-ul a devenit popular și în România, în ultimul deceniu. In prezent, este practicat pe 6 continente, te ajută să elimini 1000 de calorii într-o oră, iar în 2003 a fost declarat cel mai sănătos sport din lume de revista Forbes.
Squash-ul a fost inventat în 1830, în Regatul Britanic. La școala Harrow, aflată lângă Londra si avand o tradiție de jumătate de mileniu, puștii au descoperit că o minge care se deforma la impactul cu peretele, producea un joc cu o varietate de lovituri incredibilă si solicita un efort uriaș din partea jucătorilor, care nu-și mai permiteau luxul de a aștepta ca mingea să se întoarcă la ei, așa cum se întâmpla în Rackets, sport jucat la acea vreme în anturajul regelui dar și în închisori.
Sportul a devenit din ce în mai popular, iar în 1850, la Harrow, acolo unde a fost școlit și Winston Churchill, s-au construit primele terenuri de squash in aer liber. Impactul a fost imens, squash-ul a început să fie practicat in mai multe țări, iar în 1907 s-a înființat Asociația de Squash a Statelor Unite ale Americii, prima asociatie din istoria squash-ului. Au urmat la scurt timp Canada, in 1911, apoi țara care practic a inventat sportul între patru pereți, Anglia, un an mai tarziu.
Imediat, au apărut și competițiile de amatori. După mai multe confruntări naționale, in 1930 a avut loc primul turneu major: British Open, care în prezent este considerat cel mai prestigios turneu din lume. Turneul a fost câștigat de englezul Charles Read, acesta fiind desemnat oficial: primul câștigător al unui turneu de squash, care apoi și-a apărat titlul de trei ori. Britanicul a primit un premiu care nici la acea vreme nu însemna mare lucru: 100 de lire sterline, bani strânși din bilete și taxa de participare a jucătorilor. In 2014, premiile totale ale unui turneu au ajuns la 150.000 de dolari!
A urmat unul dintre cei mai importanți pași din istoria squash-ului. In 1967, reprezentanții a 7 țări (Australia, Marea Britanie, Egipt. India, Noua Zeelandă, Pakistan și Africa de Sud) s-au întâlnit la Londra (unde altundeva?) si au înființat Federația Internațională de Squash.
Trei ani mai târziu, Jonah Barrington, considerat “părintele” squash-ului și unul dintre cei mai buni jucători din istorie, a reușit să pună bazele Asociației Internaționale a Jucătorilor Profesioniști. 1973 a fost primul an cu turnee dedicate exclusiv profesioniștilor, iar in 1976, s-a desfășurat, tot la Londra, prima ediție World Open (campionatul mondial de squash), câștigată de australianul Geoff Hunt.
Start în România
Primul contact cu acest sport în România, a avut loc în 1994. În Cartierul Francez din București, s-a construit primul teren de squash, în cadrul complexului Le Club. Liviu Popescu a fost primul jucător si omul care s-a ocupat în finalul anilor ’90 de promovarea acestui sport. Mai tarziu, la începutul anilor 2000, au urmat încă 5 terenuri: 3 la World Class Mariott și 2 în complexul Pescariu Sports & Spa.
De pe Rose Bowl, pe terenul de squash
Basarab Panduru, campion cu Steaua și cu FC Porto in anii ’90, a jucat prima oară squash în 2005, iar timp de 3 ani a fost cel mai bun jucător din România.
A urmat englezul Ollie Olabinri, care a venit în 2008, iar în prezent se află în Comisia Tehnică a Antrenorilor. În 2010, ni s-a alăturat și Tristan Lewis, un fost jucător profesionist în Australia.
Înființarea Asociației de Squash
Primele demersuri pentru recunoașterea oficială a squash-ului în România au fost facute de Tibor Szabo și Huni Bara, de la Sfântul Gheorghe. Au reusit acest lucru în 2010, iar apoi au încercat înființarea Federației Române de Squash. Abbas Tawil, George Constantinescu și Horia Naumescu, alături de Rosta Matocha și Victor Turea, le-au dus eforturile mai departe și au înființat, în 2011, Asociația de Squash. A fost prima etapă obligatorie pentru crearea Federației.
Ascensiunea și recunoașterea internațională
Au urmat 2 ani care au schimbat percepția despre acest sport în România. Au apărut concursurile, clasamentele (primul lider al acestuia fiind George Constantinescu), cursurile de antrenori și arbitri, atragerea jucătorilor și sponsorilor către squash.
În octombrie 2012, a avut loc primul campionat național, care a strâns peste 40 de sportivi. Turneul a fost supervizat de Michael Khan, membru al Federației Europene de Squash.
La competiția băieților s-a impus Andrei Luchian, iar Florentina Constantinescu a câștigat proba fetelor. S-a continuat cu meciul internațional România-Moldova, iar în 2013, a avut loc cel mai mare și mai important proiect din România: Caravana Squash ASB. O competiție desfășurată pe teren de sticlă, în 3 orașe: Brașov, București și Constanța. Investiția s-a ridicat la peste 75.000 de euro, iar bonusul a fost asigurat de prezența olandezului Tommy Berden, numărul 22 în lume în anul 2002.
Primele alegeri din squash
În tot acest timp, s-au făcut eforturi pentru înființarea Federației Române de Squash. 11 cluburi (Asociatia Squash Bucuresti, Tenis Masters, Remat Calarasi, Valahia, Covasna, We Play, Asociatia Clubul Sportiv Nautic Hunedoara, Asociatia Club Sportiv Pieta, Tenis Club Bucuresti, Racketlon, West Side) au participat în aprilie 2013 la alegerea președintelui, a vicepreședintelui, a membrilor Biroului Federal și a Secretarului General. A fost a doua etapă importantă, iar rezultatul final a venit în mai 2014, când Ministerul Tineretului și Sportului a aprobat și a recunoscut oficial Federația Română de Squash.
Locul 4 la Balcaniadă
Prima participare a naționalei la un turneu oficial a fost în septembrie 2013. La Campionatul Balcanic pe Echipe. România a fost reprezentată de George Constantinescu, Andrei Luchian, Horia Naumescu și Vasile Hapun. Ne-am clasat atunci pe locul 5, iar adevăratul premiu a fost organizarea următoarei ediții la București.
Lucrurile au stat mai bine și am terminat pe locul 4, după o semifinală pierdută dramatic, în fața Croației. În premieră, România a avut și o echipă de fete.
Omul din umbră
Așa cum se întămplă în fiecare domeniu sau sport, partea financiară este un element esential. România a fost norocoasă la acest capitol. A avut parte, din 2012, de suportul lui Abbas Tawil, un iubitor de sport și un om dispus să investească. “Am văzut prima oară un concurs de squash la Marriott. M-am îndrăgostit imediat de acest sport și am decis să mă implic. Lucrurile mergeau foarte bine, dar mi-am dat seama că fără bani nu se poate ajunge la performanță”, a mărturist Abbas, cel care este și președintele de onoare al Federației Române de Squash.
Speranță pentru topul mondial
În acest moment, România are un singur jucător profesionist. Vasile Hapun are 18 ani și a început squash-ul acum 6 ani, sub îndrumarea unui antrenor din Chișinău. Deși născut în Republica Moldova, puștiul a ales să reprezinte România. „Vreau să le mulțumesc lui Gelu Constantinescu, Horia Naumescu și Abbas Tawil pentru ajutor. La București am toate condițiile pentru performanță, iar țelul meu este să ajung între primii 50 de jucători din lume”, a declarat Vasile, dublu campion național și locul 26 mondial la juniori.
Un ceh a ajutat România
Un rol în dezvoltarea squash-ului în România a venit și din partea lui Rosta Matocha, un fost jucător profesionist din Cehia care s-a dedicat antrenoratului. În această primăvară, Federația Română de Squash i-a oferit postul de selecționer al echipei naționale, iar proiectul s-a concentrat exclusiv pe Campionatul Balcanic pe echipe. După 3 stagii de pregătire, Rosta Matocha a alcătuit 2 echipe de băieți și una de fete. „Munca și sacrificiile făcute în vară s-au văzut în cele 2 zile de concurs. Am arătat că putem juca squash de la egal la egal cu cele mai bune naționale. Am câștigat respectul străinilor, iar viitorul sună bine”, a fost concluzia fostului selecționer.
“Anul viitor vom deschide un complex olimpic dedicat exclusiv squash-ului. Vom merge în școli pentru a aduce copiii la squash. Ei reprezintă viitorul acestui sport în România”
Abbas Tawil, finanțator
“Ne dorim ca, în 5-7 ani, să avem o națională puternică de juniori. Până atunci, pe plan european si mondial vom merge cu cei mai buni jucători români. Ei ne vor ajuta să creștem la capitolul imagine, sa creăm contacte noi și să arătăm că și în Romania, se poate juca squash profesionist”.
George Constantinescu, președintele Federației Române de Squash”
Sursa: Federația Română de Squash